Pe măsură ce înaintăm pe calea duhovnicească a acestei perioade, Postul Apostolilor ne oferă un minunat prilej de înfrânare și primenire sufletească, fiind îndulcit de belșugul de roade, legume și fructe proaspete ale verii. În această atmosferă de liniște și asceză ușoară, la 24 iunie 2026, Biserica Ortodoxă prăznuiește miercuri în Săptămâna a 4-a după Rusalii. Ziua de astăzi este luminată de pomenirea sfinților care au pus temelia Bisericii lui Hristos și a uneia dintre cele mai iubite icoane făcătoare de minuni din întreaga lume. Credincioșii cinstesc memoria Sfinților Apostoli Bartolomeu și Varnava, a Cuviosului Varnava de la Vetluga și mutarea moaștelor Sfântului Efrem de la Novotorjok. În mod cu totul deosebit, astăzi se face prăznuirea de mărire în cinstea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului numită „Axion Estin” sau „Cuvine-se cu adevărat” (Miluitoarea).
 
Icoana Maicii Domnului „Cuvine-se cu adevărat” — Cântarea îngerească de la Sfântul Munte Athos
 
Un loc central și plin de evlavie în această zi îl ocupă prăznuirea minunată a icoanei Maicii Domnului „Axion Estin”, a cărei istorie sfântă a început în secolul al X-lea pe pământul Athosului.
 
Conform predaniei bisericești, în apropierea mănăstirii Pantocrator, un ucenic monah se ruga singur în chilie în fața acestei icoane. Noaptea, la el a venit un pelerin necunoscut, care s-a dovedit a fi Sfântul Arhanghel Gavriil. În timpul rugăciunii, înaintea cântării obișnuite a Maicii Domnului, Arhanghelul a glăsuit pentru prima dată cuvintele cerești: „Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pe Tine, Născătoare de Dumnezeu...”, gravând aceste slove cu degetul direct pe o placă de piatră care s-a înmuiat ca ceara. De atunci, această cântare de laudă a devenit una dintre cele mai importante rugăciuni ale Bisericii, iar icoana în fața căreia s-a petrecut minunea a primit numele de „Axion Estin” (Cuvine-se cu adevărat). În fața acestui chip prealuminat, poporul se roagă astăzi pentru iertarea păcatelor, pentru milă, ajutor în suferințe trupești, împăcarea celor învrăjbiți și binecuvântarea ostenelilor din timpul postului.
 
Sfinții Apostoli ai lui Hristos și marii cuvioși făcători de minuni
 
În această zi, Biserica aduce o aleasă laudă Sfântului Apostol Bartolomeu (numit și Natanael), unul dintre cei doisprezece ucenici apropiați ai Mântuitorului, care a vestit Evanghelia în Asia Mică, India și Armenia, unde a primit o moarte mucenicească înfricoșătoare pentru credință. Împreună cu el este cinstit Sfântul Apostol Varnava, cel numit „fiul mângâierii”, unul dintre cei șaptezeci de ucenici și însoțitorul Sfântului Apostol Pavel în călătoriile sale misionare, care a pus temelia Bisericii din Cipru și a pecetluit propovăduirea sa cu sânge mucenicesc.
 
Din istoria monahismului, astăzi este prăznuit Cuviosul Varnava de la Vetluga (secolul al XV-lea), un mare sihastru care a trăit în post și rugăciune aspră în desișul pădurilor, devenind un povățuitor duhovnicesc pentru mulți pustnici. De asemenea, credincioșii cinstesc cu bucurie mutarea moaștelor Sfântului Efrem de la Novotorjok în anul 1572, ale cărui sfinte rămășițe pământești au rămas neputrezite și s-au arătat ca un izvor nesecat de minuni și vindecări pentru toți cei neputincioși.
 
Sensul duhovnicesc al zilei
 
Miercuri în Săptămâna a 4-a după Rusalii le amintește credincioșilor că drumul vieții creștine este imposibil fără o muncă duhovnicească permanentă. Sfinții din diferite epoci și popoare mărturisesc că sfințenia se atinge prin credincioșie față de Dumnezeu, prin rugăciune, pocăință și dragoste de aproapele.
 
Zilele Postului Apostolilor, care continuă în această perioadă, oferă fiecărui creștin ocazia de a se opri din grijile zilnice. Acesta este un timp pentru a acorda mai multă atenție vieții interioare și pentru a face încă un pas către Dumnezeu. Exemplul sfinților apostoli, al cuvioșilor și al rugăciunii îngerești dinaintea Maicii Domnului „Cuvine-se cu adevărat” ne amintesc că adevărata putere a omului nu stă în realizările exterioare, ci în credința vie, în milostenie și în atașamentul față de calea duhovnicească aleasă.

Postul Apostolilor continuă pe acest pământ binecuvântat, aducându-ne aminte că asceza și înfrânarea trupului, susținute de roadele ușoare ale verii, ne deschid inima spre lumina cea duhovnicească. Păstrând în suflet pacea și harul tămăduitor primit la Mănăstirea Ramazan, unde după slujba duminicală am fost miruiți cu toții prin Taina Sfântului Maslu, intrăm astăzi, 23 iunie 2026, în ziua de marți a Săptămânii a 4-a după Rusalii. Această zi adună laolaltă în rugăciune mari ierarhi, asceți ai peșterilor, mărturisitori din țări îndepărtate și două mari soboare de sfinți. Printre aceștia se numără Sfântul Sfințit Mucenic Timotei, Episcopul Prusei, Sfântul Ierarh Vasile, Episcopul Reazanului, și Sfântul Ierarh Ioan, Mitropolitul Tobolskului. De asemenea, sunt pomeniți Sfântul Sfințit Mucenic Mitrofan al Chinei împreună cu numeroșii mucenici chinezi, Cuviosul Siluan de la Lavra Pecerska, Sfinții Mucenici Alexandru și Antonina fecioara, Cuviosul Teofan al Antiohiei, Sfântul Ierarh Vasian al Lavdiei, Sfânta Cuvioasă Mărturisitoare Tamara și Sfântul Sfințit Mucenic Timotei Ulianov.
 
Sfinții Ierarhi și Soboarele din Reazan și Tobolsk — Faruri ale credinței și lucrării duhovnicești
 
În aceste zile de post și rugăciune, un loc central îl ocupă prăznuirea a două mari Soboare de sfinți și aflarea moaștelor Sfântului Vasile de Reazan în anul 1609.
 
Sfântul Ierarh Vasile a fost un păstor plin de dragoste și blândețe, iar aflarea moaștelor sale a adus nenumărate minuni și mângâieri credincioșilor, devenind ocrotitorul pământului Reazanului. Tot astăzi, Biserica aduce o aleasă cinstire Sfântului Ierarh Ioan, Mitropolitul Tobolskului (secolul al XVIII-lea), un mare ascet, teolog și luminător al Siberiei, autor al unor scrieri duhovnicești profunde despre cum să ne unim voia noastră cu voia lui Dumnezeu. Împreună cu acești mari stâlpi ai Bisericii, se prăznuiesc Soborul Sfinților din Reazan și Soborul Sfinților din Tobolsk, adunând sute de cuviosi, ierarhi și mucenici care s-au sfințit în aceste ținuturi. În fața acestor mari adunări cerești, credincioșii se roagă astăzi pentru paza credinței, râvnă în postire, unitatea familiei și povățuire pe calea mântuirii.
 
Sfinții mucenici din Răsărit, asceții și noii mărturisitori
 
În această zi, Biserica îl cinstește pe Sfântul Sfințit Mucenic Timotei al Prusei (secolul al IV-lea), un ierarh înzestrat de Dumnezeu cu darul facerii de minuni, care a fost întemnițat și decapitat pentru că refuza să tacă și să nu mai propovăduiască Evanghelia. O pagină deosebită de sfințenie este amintită prin pomenirea Sfântului preot Mitrofan al Chinei și a celor 222 de mucenici chinezi care în anul 1900, în timpul răscoalei boxerilor, au primit cu bărbăție moartea pentru Hristos, devenind primele roade ale Ortodoxiei în pământul chinez. Din vechime sunt pomeniți tinerii Alexandru și Antonina fecioara, care au pătimit împreună în secolul al IV-lea, Cuviosul Teofan al Antiohiei, un mare sihastru, și Cuviosul Siluan Schimonahul, cel care în secolele XIII-XIV a strălucit în Peșterile Îndepărtate de la Kiev prin tăierea voii și rugăciunea neîncetată.
 
Aproape de zilele noastre, Biserica aduce laudă Sfintei Starețe și Mărturisitoare Tamara (Mardjanova) din Georgia, care a trecut prin calvarul închisorilor și lagărelor sovietice păstrând neschimbată dragostea de monahism, și preotului Timotei Ulianov, ucis în anul 1940 pentru statornicia sa în credință.
 
Sensul duhovnicesc al zilei
 
Săptămâna a 4-a după Rusalii le amintește credincioșilor că drumul vieții creștine este imposibil fără o muncă duhovnicească permanentă. Sfinții din diferite epoci și popoare mărturisesc că sfințenia se atinge prin credincioșie față de Dumnezeu, prin rugăciune, pocăință și dragoste de aproapele.
 
Zilele Postului Apostolilor, care continuă în această perioadă, oferă fiecărui creștin ocazia de a se opri din grijile zilnice. Acesta este un timp pentru a acorda mai multă atenție vieții interioare și pentru a face încă un pas către Dumnezeu. Exemplul sfinților ierarhi, al soboarelor de sfinți, al mucenicilor chinezi și al cuvioșilor ne amintește că adevărata putere a omului nu stă în realizările exterioare, ci în credința vie, în milostenie și în atașamentul față de calea duhovnicească aleasă.

În această zi de vineri, 3 iulie 2026, Biserica Ortodoxă ne cheamă să ne îndreptăm gândurile și rugăciunile către pomenirea unor mari ierarhi, a primilor mucenici ai pământurilor slave, a sfinților cneji și a teologilor luminați ai Bisericii. Astăzi cinstim memoria Sfântului Sfințit Mucenic Metodie, Episcopul Patarei, a Sfântului Cneaz Gleb al Vladimirului, a Sfinților Ierarhi Mina al Poloțcului și Levchie Mărturisitorul, precum și mutarea moaștelor Sfântului Gurie de Kazan. De asemenea, sunt pomeniți Sfinții Mucenici Inna, Pinna și Rimma, Sfinții Mucenici Aristocle preotul, Dimitrian diaconul și Atanasie citețul, Sfântul Drept Nicolae Cabasila și Noul Mărturisitor Nicolae Florov. În mod deosebit, astăzi se face prăznuirea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului numită „Modenskaia” (Cosinskaia).
 
Sfinții Inna, Pinna și Rimma și Sfântul Metodie — Jertfa pe gheață și tăria apărării adevărului
 
Un loc central în această zi îl ocupă pomenirea Sfinților Mucenici Inna, Pinna și Rimma, ucenici ai Sfântului Apostol Andrei, și a Sfântului Sfințit Mucenic Metodie Patarschi (anul 312).
 
Sfinții Inna, Pinna și Rimma au fost slavi de neam, originari din Scythia, fiind printre primii creștini din aceste ținuturi botezați de Sfântul Apostol Andrei. Pentru propovăduirea neobosită a Evangheliei și refuzul de a jertfi idolilor, conducătorul păgân local i-a condamnat la o moarte înfiorătoare: au fost legați de stâlpi înfipți în apa înghețată a unui râu în timpul unui ger cumplit de iarnă, trupurile lor prinzându-se în gheață până când și-au dat sufletele în mâinile Domnului. Peste secole, aceeași tărie o vedem la Sfântul Metodie Patarschi (secolul al IV-lea), un ierarh cu o cultură teologică profundă, care a lăsat scrieri valoroase împotriva ereziilor epocii și a primit moarte mucenicească prin tăierea capului. În fața acestor sfinți, credincioșii se roagă astăzi pentru tărie în credință în fața încercărilor, pentru curajul de a mărturisi adevărul și pentru ajutorarea celor aflați în strâmtorări.
 
Sfinții ierarhi, cneji, marii teologi și icoana Maicii Domnului „Modenskaia”
 
În această zi, Biserica aduce o caldă cinstire Sfântului Drept Nicolae Cabasila (secolul al XIV-lea), un mare teolog mistic bizantin, autorul celebrelor scrieri „Tâlcuirea Sfintei Liturghii” și „Viața în Hristos”, care rămân cărți de căpătâi despre sfințirea omului prin Sfintele Taine. Tot acum sunt pomeniți Sfântul Cneaz Gleb al Vladimirului (secolul al XII-lea), fiul Sfântului Andrei Bogoliubski, care de tânăr s-a remarcat prin blândețe și citirea Scripturilor, Sfântul Mina, Episcopul Poloțcului (secolul al XII-lea), și Sfântul Levchie Mărturisitorul (secolul al V-lea). Credincioșii prăznuiesc cu bucurie și mutarea moaștelor Sfântului Gurie, primul Arhiepiscop de Kazan, în anul 1630, ale cărui moaște au fost descoperite neputrezite și pline de mireasmă sfântă. Din timpurile noi este cinstit preotul mărturisitor Nicolae Florov, care a pătimit în închisorile sovietice până în 1933.
 
Această zi este binecuvântată și de prăznuirea Icoanei Maicii Domnului „Modenskaia” (aduse din orașul Modena, Italia), în fața căreia creștinii se roagă pentru vindecarea de boli de ochi, ocrotirea copiilor și dobândirea păcii sufletești.
 
Sensul duhovnicesc al zilei
 
Vineri în Săptămâna a 5-a după Rusalii le amintește credincioșilor că drumul vieții creștine este imposibil fără o muncă duhovnicească permanentă. Sfinții din diferite epoci și popoare mărturisesc că sfințenia se atinge prin credincioșie față de Dumnezeu, prin rugăciune, pocăință și dragoste de aproapele.
 
Fiecare zi din cursul anului bisericesc ne oferă ocazia de a ne opri din grijile zilnice, de a acorda mai multă atenție vieții interioare și de a face încă un pas către Dumnezeu. Exemplul sfinților ucenici ai Apostolului Andrei, înghețați pe râu pentru Hristos, și profunzimea teologică a Sfântului Nicolae Cabasila ne amintesc că adevărata putere a omului nu stă în realizările exterioare, ci în credința vie, în milostenie și în atașamentul față de calea duhovnicească aleasă.

Postul Apostolilor continuă, dar este un post ușor și plin de mângâiere, deoarece pământul ne dăruiește acum un belșug de fructe și legume proaspete care ne susțin trupul în această perioadă de înfrânare duhovnicească. Cu această bucurie a roadelor și cu sufletele întărite, mai ales că la Mănăstirea Ramazan am fost cu toții miruiți și sfințiți prin Taina Sfântului Maslu după slujba de duminică, intrăm astăzi, 22 iunie 2026, în Săptămâna a 4-a după Rusalii. Această zi de luni unește în rugăciune pomenirea unor mari ierarhi, cuvioși organizatori ai monahismului, sfinți ai zilelor noastre și o deosebită sărbătoare istorică recentă. Printre aceștia se numără Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Alexandriei, și Cuviosul Chiril, egumenul de la Belozersk. De asemenea, sunt pomeniți Sfântul Drept Alexie de la Moscova, Cuviosul Alexandru de la Cușta, Sfintele Mucenice Tecla, Marta și Maria din Persia, precum și aflarea moaștelor Sfântului Cuvios Mărturisitor Rafail în anul 2005. În mod deosebit, astăzi se prăznuiește un eveniment istoric major: aducerea la Lavra Sfântului Serghie a icoanei Sfintei Treimi, pictată de Sfântul Andrei Rubliov.
 
Aducerea Icoanei Sfintei Treimi și Sfinții Chiril — Taina unității și a mărturisirii
 
În timp ce postul ne curățește sufletul, iar untdelemnul sfințit primit ne tămăduiește neputințele, un loc central în această zi îl ocupă prăznuirea aducerii istorice, în anul 2024, a icoanei Sfintei și Celei de o Viață Făcătoare Treimi, capodopera Sfântului Andrei Rubliov, la locul său istoric din Lavra Sfântului Serghie.
Această icoană reprezintă culmea iconografiei ortodoxe, fiind zugrăvită ca un simbol al păcii, al dragostei divine și al unității bisericești. Întoarcerea ei în mănăstire a fost primită ca o mare minune și binecuvântare pentru întregul popor. În strânsă legătură cu taina Sfintei Treimi este și pomenirea Sfântului Ierarh Chiril al Alexandriei (secolul al V-lea), un teolog strălucit care a apărat cu dârzenie dogma întrupării Domnului și a preamărit-o pe Maica Domnului la Al Treilea Sinod Ecumenic. La rândul său, Cuviosul Chiril de la Belozersk (secolul al XV-lea), urmând porunca Maicii Domnului, a plecat în nordul îndepărtat unde a întemeiat o mare lavră, devenind un model de postire, asprime și adâncă înțelepciune duhovnicească. În fața acestor sfinți și a icoanei Sfintei Treimi, credincioșii se roagă astăzi pentru unitate, dragoste frățească, pace în lume și ajutor în uruirea duhovnicească.
 
Sfinții păstori ai inimilor, mucenicii și noii mărturisitori
 
În această zi, Biserica aduce o deosebită cinstire Sfântului Drept Alexie de la Moscova (Meciov), un preot minunat de la începutul secolului al XX-lea, numit „bătrânul din mijlocul orașului”. El a mângâiat mii de suflete rănite în anii grei ai revoluției, arătând că sfințenia se poate dobândi prin dragoste jertfelnică și slujire neîncetată în mijlocul zbuciumului cotidian. Tot acum este pomenit Cuviosul Alexandru de la Cușta, un ucenic al rânduielii de la Belozersk, care a căutat liniștea deplină în asceză și rugăciune.
 
Din primele secole, sunt cinstite Sfintele Mucenice Tecla, Marta și Maria, trei femei creștine care în anul 346 au primit moarte mucenicească în Persia, refuzând să se închine soarelui și focului. Aproape de zilele noastre, Biserica sărbătorește aflarea moaștelor Sfântului Ieromonah Mărturisitor Rafail în anul 2005, ale cărui sfinte rămășițe pământești au fost descoperites ca o mărturie a biruinței sfințeniei asupra prigoanei atee.
 
Sensul duhovnicesc al zilei
 
Săptămâna a 4-a după Rusalii le amintește credincioșilor că drumul vieții creștine este imposibil fără o muncă duhovnicească permanentă. Sfinții din diferite epoci și popoare mărturisesc că sfințenia se atinge prin credincioșie față de Dumnezeu, prin rugăciune, pocăință și dragoste de aproapele.
 
Zilele Postului Apostolilor, care continuă în această perioadă, oferă fiecărui creștin ocazia de a se opri din grijile zilnice. Acesta este un timp pentru a acorda mai multă atenție vieții interioare și pentru a face încă un pas către Dumnezeu. Exemplul sfinților ierarhi, al cuvioșilor și al mucenicilor, alături de lumina nepământeană a Sfintei Treimi, ne amintesc că adevărata putere a omului nu stă în realizările exterioare, ci în credința vie, în milostenie și în atașamentul față de calea duhovnicească aleasă.

Pe 21 iunie 2026, Biserica Ortodoxă prăznuiește Duminica a 3-a după Rusalii. Această zi de sărbătoare, ghidată de Glasul al 2-lea al Învierii, îmbină bucuria duminicală cu nevoința binecuvântată a Postului Apostolilor. Astăzi, credincioșii cinstesc memoria Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat, a Sfântului Ierarh Teodor, Episcopul de Rostov și Suzdal, precum și aflarea moaștelor Sfinților Cneji Vasile și Constantin de Iaroslavl. De asemenea, sunt pomeniți Sfântul Ierarh Efrem, Patriarhul Antiohiei, și Cuviosul Zosima Finicianul. În mod deosebit, această duminică este luminată de cinstirea a două icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului: „Iaroslavskaia” și „Uriupinskaia”.

Icoanele Maicii Domnului „Iaroslavskaia” și „Uriupinskaia” — Izvoare de tămăduiri și ocrotire cerească

Un loc central în această zi de duminică îl ocupă cinstirea a două chipuri minunate ale Maicii Domnului, care au adus mângâiere poporului în momente istorice diferite.

Icoana Maicii Domnului din Iaroslavl datează din secolul al XIII-lea, din perioada grea a invaziei tătare. Ea a fost adusă în oraș de sfinții cneji Vasile și Constantin, devenind inima duhovnicească a regiunii și ocrotitoarea în fața suferințelor. Pe de altă parte, Icoana Maicii Domnului din Uriupinsk a fost aflată mult mai târziu, în anul 1827, în mod minunat, într-un copac de lângă râul Khoper. Această icoană a devenit renumită pentru vindecările miraculoase ale celor bolnavi, în special în timpul epidemiilor. În fața acestor sfinte icoane, credincioșii se roagă astăzi pentru pace, vindecare de boli trupești și sufletești, ocrotirea copiilor și dobândirea duhului de umilință în timpul postului.

Sfântul Teodor Stratilat și marii ierarhi și cneji apărători ai credinței

În această duminică, Biserica aduce o aleasă cinstire Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat, un militar de rang înalt din secolul al IV-lea, care a pătimit cu bărbăție în timpul împăratului Licinius. El a dărâmat idolii de aur și argint, împărțind bucățile săracilor, iar prin chinurile și moartea sa a întors mulți păgâni la Hristos, fiind considerat un ocrotitor al ostașilor creștini. Tot acum este pomenit Sfântul Ierarh Teodor, primul Episcop de Rostov și Suzdal (secolul al XI-lea), cel care a înfruntat cu blândețe și înțelepciune păgânismul local și a pus temelia creștinismului în acele ținuturi.

Istoria sfântă este completată de prăznuirea aflării moaștelor Sfinților Cneji Vasile și Constantin de Iaroslavl în anul 1501, ale căror trupuri neputrezite au fost descoperite în mod minunat, devenind izvor de minuni. Din primele secole, Biserica îi pomenește pe Sfântul Efrem, Patriarhul Antiohiei, un dârz apărător al dogmelor Sinodului de la Calcedon, și pe Cuviosul Zosima Finicianul, un ascet care s-a învrednicit de darul înainte-vederii.

Sensul duhovnicesc al zilei

Duminica a 3-a după Rusalii le amintește credincioșilor că drumul vieții creștine este imposibil fără o muncă duhovnicească permanentă. Sfinții din diferite epoci și popoare mărturisesc că sfințenia se atinge prin credincioșie față de Dumnezeu, prin rugăciune, pocăință și dragoste de aproapele.

Zilele Postului Apostolilor, care continuă în această perioadă, oferă fiecărui creștin ocazia de a se opri din grijile zilnice. Acesta este un timp pentru a acorda mai multă atenție vieții interioare și pentru a face încă un pas către Dumnezeu. Exemplul sfinților mucenici, al ierarhilor și al cnejilor, sub ocrotirea caldă a Maicii Domnului prin icoanele Sale, ne amintește că adevărata putere a omului nu stă în realizările exterioare, ci în credința vie, în milostenie și în atașamentul față de calea duhovnicească aleasă.

 

CONTACT:
☦ satul Rămăzan, Raionul Rîșcani, strada Pocrov 9
tel: +373 256 41 405
email: manastirea@luminatorul.ro

     

    Telegram
    YouTube
    Facebook